View word page
ab-jūro
ab-jūro, āvi, ātum, 1, v. a. (abjurassit for abjuraverit, Plaut. Pers. 4, 3, 9), to deny any thing on oath: rem alicui. ne quis mihi in jure abjurassit, Plaut. Pers. 4, 3, 9: pecuniam, id. Rud. prol. 14: creditum, Sall. C. 25, 4.—Absol., Plaut. Curc. 4, 2, 10; cf.: mihi abjurare certius est quam dependere, * Cic. Att. 1, 8, 3.—Poet.: abjuratae rapinae, abjured, denied on oath, Verg. A. 8, 263.

ShortDef

No short def.

Debugging

Headword:
ab-jūro
Headword (normalized):
ab-jūro
Headword (normalized/stripped):
ab-juro
Intro Text:
ab-jūro, āvi, ātum, 1, v. a. (abjurassit for abjuraverit, Plaut. Pers. 4, 3, 9), to deny any thing on oath: rem alicui. ne quis mihi in jure abjurassit, Plaut. Pers. 4, 3, 9: pecuniam, id. Rud. prol. 14: creditum, Sall. C. 25, 4.—Absol., Plaut. Curc. 4, 2, 10; cf.: mihi abjurare certius est quam dependere, * Cic. Att. 1, 8, 3.—Poet.: abjuratae rapinae, abjured, denied on oath, Verg. A. 8, 263.
IDX:
103
URN:
urn:cite2:scaife-viewer:dictionary-entries.atlas_v1:lat.ls.perseus-eng2-n103
Key:
abjuro

Senses and Citations (From Data)

Citations (From Models)

No citations.

Data

{
  "content": "ab-jūro, āvi, ātum, 1, v. a. (abjurassit for abjuraverit, Plaut. Pers. 4, 3, 9), to deny any thing on oath: rem alicui. ne quis mihi in jure abjurassit, Plaut. Pers. 4, 3, 9: pecuniam, id. Rud. prol. 14: creditum, Sall. C. 25, 4.—Absol., Plaut. Curc. 4, 2, 10; cf.: mihi abjurare certius est quam dependere, * Cic. Att. 1, 8, 3.—Poet.: abjuratae rapinae, abjured, denied on oath, Verg. A. 8, 263.\n",
  "key": "abjuro",
  "type": "main"
}